Liban este o țară din Orientul Apropiat, situată între două zone „fierbinți” ale globului, Siria și Israel. Potrivit estimărilor din 2014, în Liban trăiau peste 4.500.000 de locuitori, în metropole precum Beirut, Tripoli, Zahle sau Byblos. La echipa de baschet a ultimului oraș amintit, situat pe malul Mării Mediterane, a ajuns și Darius Hargrove.

Rămas fără angajament după ce formația CSM Ploiești și-a încheiat tragic conturile cu Liga Națională, americanul se află acum în fața unei noi aventuri. Despre mutarea în Liban, problemele de la Ploiești sau amintirile din România a acceptat Darius să vorbească, într-un interviu acordat site-ului Total Baschet.

Darius, ai semnat cu Byblos Sporting Club. Ești încântat de noua echipă?

Da, chiar sunt bucuros că mi-am găsit o echipă în această perioadă a sezonului. Am vrut să continui în România, însă toate grupările aveau deja lotul stabilit. Cred că a fost vorba de neșansă...

Ce îți propui alături de Byblos Sporting Club?

Obiectivul meu este întotdeauna același, și anume să joc cel mai bun baschet al meu și să ajut echipa să câștige.

Inițial, trebuia să evoluezi la CSM Ploiești. Ce s-a întâmplat acolo din punctul de vedere?

Așa este, am semnat cu ei, însă au apărut problemele financiare pe care le cunoaștem cu toții. Cred că am avut ghinion prin această alegere. Totuși, nu vreau să dau vina pe vreun membru al staff-ului. Cu toții au vrut să îndrepte situația.

Cum a fost sezonul sezonul precedent pentru tine?

A fost un sezon care s-a încheiat cu bine. Am jucat atât la Cluj, cât și la Craiova, și mi-a părut rău că a trebuit să plec de la ambele echipe.

În iarnă, când te-ai despărțit de U-Banca Transilvania, plecarea ta a stârnit controverse în rândul fanilor. Ce s-a întâmplat atunci?

Nu eram obișnuit să stau pe bancă atât de mult, iar antrenorul Marcel Țenter avea alte planuri cu mine. Când am plecat de la Cluj, exista posibilitatea să rămân și să îmi închei cariera sau să plec și să continui să joc.

Ai activat 10 ani în România, la grupări precum Asesoft Ploiești, U-BT Cluj-Napoca și SCM U Craiova. Cum era baschetul anului 2006 comparativ cu cel de acum?

Să fiu sincer, baschetul de acum este mult mai bun. Jocul în sine a progresat enorm. Când eram la Asesoft, îmi aduc aminte că băteam pe toată lumea la 20 de puncte diferență. La ora actuală, nu poți să reușești astfel de meciuri, deoarece echipele sunt echilibrate. Sunt mulți jucători buni și mă bucur că Liga Națională a progresat.

Chiar și așa, numărul de participante a scăzut dramatic. Ești dezamăgit că sportul românesc nu se bucură de un sprijin financiar constant?

Da, într-adevăr. Nu îmi dau seama care ar fi explicația, dar sper ca lucrurile să se îndrepte.

Care ar fi cea mai frumoasă amintire a ta în România?

Îmi aduc aminte cu plăcere de acea aruncare teribilă din finala cu U-Mobitelco. Atunci am câștigat titlul, însă fiecare trofeu cucerit cu Ploiești mă bucură.

Ce mesaj dorești să le transmiți fanilor români?

Le duc dorul! Cu siguranță vreau ca echipele lor să aibă succes în noul sezon. Sper ca în viitor să mă întorc ca jucător în România.

*Foto: Mircea Roșca; Răzvan Păsărică/sportpictures.eu