Partida dintre CSM-U Oradea și ”U” BT Cluj-Napoca s-a dovedit a fi una dintre cele mai captivante dispute din actualul sezon al Ligii Naționale de Baschet masculin. Confruntarea a avut absolut toate ingredientele necesare pentru a fi catalogată drept un regal baschetbalistic, iar „floater-ul” lui Adamovic a tras cortina peste spectacolul de duminică seara, din Arena „Antonio Alexe”. 

Un alt moment al partidei a atras însă în mod special atenția spectatorilor. Ne referim la decizia arbitrului Marius Ciulin de a anula aruncările libere după faultul antisportiv contabilizat în dreptul lui Barac, ca urmare a unei reacții nesportive la adresa sportivului clujean Jawara. După cum v-am obișnuit, indiferent de numele echipei, site-ul nostru a fost singura publicație care a tratat pe larg acest subiect. Conform interpretărilor colegului meu Paul Olar, ca urmare a modului în care s-au desfășurat evenimentele de după sancționarea lui Barac cu greșeală antisportivă, s-a tras concluzia legitimă că Marius Ciulin a anulat decizia inițială, iar mingea a revenit orădenilor, din spatele panoului, ca urmare a coșului înscris de Jawara.

În cursul zilei de marți Federația Română de Baschet, prin vocea președintelui CCAB, a remis un comunicat de presă prin care a acordat un vot de încredere deciziei „crew-chief-ului” Marius Ciulin de a anula aruncarea liberă fructificată de către Darius Hargrove. Adrian Voinescu a considerat că Marius Ciulin „a luat decizia corectă [...] conform celor precizate în Interpretările Oficiale ale Regulamentului Jocului de Baschet”. Lăudăm inițiativa președintelui CCAB de a păși în față și a explica situația ivită, iar ulterior vom analiza efectele acesteia, însă până atunci dorim să subliniem că în întreg comunicatul CCAB nu se face nicio referire la modul în care mingea a fost repusă în joc, contrar Interpretărilor Oficiale ale Regulamentului Jocului de Baschet. Cu alte cuvinte operația a reușit, pacientul e decedat, glorie „mielului”. Regulamentul spune că posesia trebuie acordată de la prelungirea liniei de centru, pe partea opusă mesei scorerului, când în fapt mingea a fost repusă în joc din spatele panoului, asemeni unei repuneri după coș marcat, aspect din care a rezultat, alături de gesticulările lui Ciulin, că arbitrii au revenit asupra deciziei anulând faultul antisportiv acordat ulterior.

O altă discuție interesantă se poate face pe marginea rolului activ al arbitrului. Putem vorbi de un rol activ sau dimpotrivă, de un rol pasiv al cavalerului pe parcursul jocului? Dat fiind faptul că pe terenul de baschet arbitrul veghează asupra bunei desfășurări a partidei, se consultă cu colegii pentru a lua decizia corectă, dispune oprirea jocului în momentul în care sunt anumite probleme tehnice, am putea conveni că pentru îndeplinirea obiectivelor enumerate este nevoie de un rol activ al oficialului. Prezenta optică este îmbrățișată și de către art. 36.2 „Sancțiuni” din cadrul Regulamentului Jocului de Baschet, care precizează următoarele:

36.2 Sancţiuni

36.2.1 O greşealǎ antisportivǎ va fi înscrisǎ în contul jucǎtorului vinovat.
36.2.2 Aruncǎri libere trebuie acordate jucǎtorului asupra cǎruia s-a comis greşeala, urmate de:
• O repunere a mingii în joc,din prelungirea liniei de centru, pe partea opusǎ mesei scorerului.
• O angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade.

După cum puteți observa regulamentul evocă faptul că în cazul unei greșeli antisportive, „aruncările libere TREBUIE acordate jucătorului asupra căruia s-a comis greșeala”. Cuvântul „TREBUIE” subliniează faptul că este vorba de o normă imperativă, de la care nu se poate deroga. Astfel arbitrul trebuie să se asigure că acordă liberele jucătorului asupra căruia s-a comis greșeala antisportivă. 

În exemplul articolului invocat de către președintele CCAB, cu numărului 44 - 4, se specifică expres faptul că lui A1 (nr. jucătorul faultat) „i se acordă două aruncări libere”, iar dacă „A2, un alt jucător, încearcă aruncările libere”, în acel moment se aplică sancțiunea anulării liberelor și a posesiei. În speța noastră nu au fost acordate liberele deoarece arbitrul Rașoga nu știa dacă este vorba de fault tehnic sau fault antisportiv, dovadă că nu a știut să indice câte libere se aruncă, iar Ciulin a observat că Hargrove se pregătește să arunce libere, însă a intervenit decât după ce mingea a părăsit mâinile sportivului. În acest caz, care este rolul arbitrului? Unul pasiv? Sau doar domnul Ciulin oscilează după bunul plac? Iar mingea de ce a fost repusă de sub panou? În virtutea cărui articol din regulament? Linia de delimitare e foarte subțire.

Revenind la decizia președintelui CCAB de a face mai multe precizări cu privire la situația ivită, consider că s-a deschis „cutia FRB” echivalentul cutiei Pandorei, efect de care nu știu dacă se va bucura prea mult președintele Horia Păun. Mai curioși de fire, ar fi fost interesant să lecturăm motivarea forului românesc când Marius Ciulin a fluierat un fault pe care nu avea cum să-l observe.

Să nu ne înțelegeți greșit. Lăudăm inițiativa lui Adrian Voinescu. Este un pas spre normalitate, spre transparență, un pas pe care toți angajații forului românesc ar trebui să-l urmeze. În acest sens site-ul nostru a remis, asemeni prezentului caz, o sesizare către domnul Horia Păun și domnul președinte CCCLT Mihai Aldea pentru a ne lămuri în baza cărei „interpretare oficială” a statutului FRB s-a anulat legal SuperCupa României la baschet feminin, iar către domnul secretar general Dan Berceanu, în baz cărui articol CCCLT „hotărăște, face regulamentele” conform afirmațiilor dânsului făcute pentru o publicație locală.

Am ținut să facem aceste precizări pentru a sublinia faptul că uneori culoarea regulamentelor nu este alba sau neagră, ci în majoritatea cazurilor vorbim de o nuanță de gri care trebuie interpretată sistematic și logic, pornind de la scopul pe care norma/articolul îl/o protejează și ajungând la transpunerea ei în concordanță cu jocul de baschet. Scopul redacției este să tratăm în timp util, obiectiv, situații invite pe parcursul sportului pe care cu toții îl îndrăgim spre dezbaterea publică a acestora. Departe de noi a insulta sau a nega munca depusă cu sudoare de toți cei implicați direct în sportul cu mingea la coș. Cu toate acestea, dacă cineva s-a simțit deranjat de munca noastră ne pare sincer rău și vom încerca în materialele următoare să punem mai mult accent pe această temă.