Practicarea sportului de performanță necesită anduranță și tărie mentală din partea atleților, care se văd nevoiți să joace la intervale tot mai scurte. Cel mai elocvent exemplu în acest sens vine din NBA, unde fiecare echipă joacă cel puțin 82 de meciuri pe stagiune. De asemenea, cluburile de baschet din Europa care participă în competițiile europene sunt nevoite să se adapteze la un sistem care presupune chiar și trei meciuri săptămânale. Totul este făcut pentru a oferi cât mai multe partide de vizionat fanilor acestui fenomen, însă prestațiile baschetbaliștilor au de suferit din cauza suprasolicitării. Așadar, sarcina de a găsi o soluție pentru o recuperare rapidă și de calitate a jucătorilor revine staff-ului unor astfel de echipe, care călătoresc constant și au parte de puțin timp liber.

Am încercat să aflăm care ar putea fi metodele folosite de echipe și individual, de jucători, pentru a fi într-o formă cât mai bună la ora meciului, iar pentru acest fapt am stat de vorbă cu Sebastian Boehm, un expert în recuperare și dozarea efortului, care a studiat aceste domenii la universități din Germania și Austria și a lucrat îndeaproape la cluburi din Spania, printre care și Valencia Basket (Liga ACB), pentru a se perfecționa. Acesta a făcut referire la ajutorul oferit de tehnologie pentru a pregăti sportivul cât mai bine posibil, pe lângă grija individuală pe care acesta trebuie să și-o poarte.

Cât de importantă este recuperarea jucătorilor după un meci?

Recuperarea jucătorilor este la fel de importantă precum antrenamentul însuși. Faza de recuperare este cea în care răspunsul la stimulii din antrenament are loc, în cadrul oricărui sistem al corpului - fie că e muscular, cardiovascular, cognitiv și așa mai departe. Dacă un jucător nu are parte de suficient timp pentru recuperare după meciuri, oboseala se va acumula de-a lungul sezonului iar riscul de accidentare va crește considerabil.

Echipele românești care participă în competițiile din Europa acuză deseori oboseala cauzată de călătoriile pe distanțe foarte lungi și spun că este un factor care duce la rezultate negative. Cum poate fi această problemă tratată mai bine?

E foarte probabil ca acest lucru să contribuie la rezultate nefavorabile. Stresul cauzat de un meci și de un program de călătorie încărcat poate fi stăpânit sau controlat până la un punct, pe cât se poate de bine. Poți controla cu adevărat doar ceea ce măsori, așa că dozarea efortului cu ajutorul monitorizării devine o parte crucială și te poate ajuta să optimizezi balanța dintre efort și recuperare. Răspunsul la stresul cauzat de călătorii este în mare parte individual, astfel că și abordarea pentru ajutarea jucătorilor să își optimizeze recuperarea trebuie să fie individuală. Urmărirea calității somnului, chestionare subiective și evaluarea variabilității pulsului inimii pentru a testa disponibilitatea jucătorului la noi stimuli sunt unelte foarte valoroase pentru acest lucru. Soluțiile tehnologice ale acestor unelte sunt tot mai accesibile în ceea ce privește prețul în zilele noastre.

Exemple bune pentru tratarea acestei probleme sunt echipele Vancouver Canucks din NHL și Jokerit Helsinki din KHL. Când vine vorba de distanța de călătorie acumulată, ei sunt la un nivel foarte înalt printre echipe. Au realizat că trebuie să facă ceva pentru a compensa acest imens dezavantaj și au dezvoltat un sistem de monitorizare foarte detaliat și sofisticat pentru a urmări somnul și stresul jucătorilor.

Cum își pot organiza jucătorii mai bine zilele libere, astfel încât să se întoarcă la acțiune în cea mai bună formă fizică și mentală?

Ar trebui ca aceștia să nu intervină în ceea ce privește strategia de recuperare fizică și să își facă timp în viața din afara sportului pentru a se recupera de asemenea mental. Dar ar trebui să nu încerce să se suprasolicite de asemenea, în termeni de viață extrasportivă. Corpurile lor au nevoie de timp și resurse pentru a se recupera. Timpul e cel mai important factor și nu poți păcăli acest fapt, chiar și cu cea mai extravagantă intervenție din lume.

Care sunt ”ingredientele” pentru ca o echipă să își atingă vârful de formă în play-off? Este acest lucru legat doar de antrenamentele obișnuite?

În opinia mea, acestea sunt:

• Rezistența fizică într-o creștere graduală, care își atinge vârful la momentul potrivit al sezonului

• Creșterea tăriei mentale și o identitate puternică a echipei

• Multe ore de video scouting și preparare tactică pentru adversar

Antrenamentele ”obișnuite” de baschet sunt baza a tot ce am enumerat. Dar aceste antrenamente durează doar câteva ore pe zi. Celelalte 20+ ore sunt cele în care se fac cele mai multe greșeli în termeni de recuperare și pregătire pentru următorul meci, în special când vine vorba de play-off și dintr-o dată ai o încărcătură mult mai mare în meci.

În afară de de valoarea jucătorilor și a antrenorilor, ce anume crezi că face diferența în meciurile decisive din finalul sezonului?

Rezistența mentală, capacitatea fizică și abilitatea de a te recupera rapid.

Care este părerea ta despre programul din NBA, unde fiecare echipă joacă cel puțin 82 de meciuri pe sezon? Cum pot jucătorii să fie într-o formă bună în mod constant în astfel de condiții?

Din punct de vedere psihologic e nebunește. Ca staff tehnic, presupun că poți gestiona nebunia și munca în condițiile care sunt determinate de ligă pentru motive comerciale - cantitatea meciurilor este mai importantă decât calitatea acestora. Jocurile devin sesiunile tale de antrenament și principalele preocupări ale staff-ului devin 1. Recuperare, 2. Recuperare și 3. Recuperare. E imposibil să fii la cel mai înalt nivel al tău și în formă bună pentru 82 de meciuri în 6 luni. Dar poți da tot ce ai mai bun pentru a gestiona stresul acumulat de jocuri constante și drumuri. Cam același lucru se aplică și echipelor care joacă în Euroligă plus meciurile din campionatele interne din Europa.

Scurt CV al lui Sebastian Boehm:

*Foto: Valentin Todea/totalbaschet.ro