Modificările legislative dau mari bătăi de cap cluburilor din România / Foto: Răzvan Păsărică

Sportul românesc e în aer în urma unor modificări legislative care deși nu revoluționează modul de finanțare din bani publici a cluburilor sportive, a reușit să blocheze întrega procedură de accesare a fondurilor asigurate de către consiliile județene și consiliile locale. În momentul de față conducătorii cluburilor din țară au la dispoziție sumele de bani însă acestea nu pot fi folosite pentru a plăti sportivii sau staff-ul echipelor, totul datorită unor stângăcii venite din partea mai multor președinți de federații.

Mai citiți și:

BC Timișoara și Univ. Vasile Goldiș ICIM Arad pot rata participarea în viitoarea ediție a Ligii Naționale

În luna noiembrie a anului 2014, la Cheile Grădiștei, a avut loc o ședință la care au participatea majoritatea președinților de federații. Obiectivul a fost întocmirea unui set de măsuri care să ajute sportul din prisma aspectelor financiare, dar și administrative. Odată discutat, planul de măsuri a fost transmis gurvernului. Puterea executivă nu a stat prea mult pe gânduri și fără a analiza în detaliu efectele ce le poate produce, a promulgat o ordonanță de urgență nr. 58/2014.

Din acel moment au apărut problemele la nivel de autorități locale și consilii județene ce au oprit finanțarea cluburilor sportive din țară. Motivul a fost refuzul secretarilor de a semna actele în vederea deblocării sumelor. Fără norme metodologice, setul de reguli care le explică funcționarilor publici cum să aplice legea, secretarii nu au dorit să riște un posibil denunț penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu ori neglijență în serviciu.  

În esență, prin OUG 58/2014 s-a adăugat un enunț legii 69/2000 prin care se menționa că sumele din bugete se pot repartiza pentru susținerea activității cluburilor sportive locale, în baza contractelor de finanțare a programelor sportive ale acestora. Întreaga discuție se leagă de acest contract de finanțare a programelor sportive care este necesar a îndeplini mai multe condiții extrem de stricte. 

Sesizată cu problema legislativă, Gabriela Szabo, ministrul Tineretului și Sportului, a propus guvernului o modificare promulgată prin ordonanța de urgență nr. 2/2015. Actul normativ a modificat enunțul buclucaș în „finanțarea activităților sportive de interes național, altele decât cele de interes general, ale cluburilor sportive și a asociaților sportive participante în competițiile sportive naționale și internaționale, exclusiv în baza contractelor de finanțare a programelor sportive încheiate conform prevederilos art. 69. Activităție sportive de interes național sunt acțiunile de selecție, pregătire și participare în competiții incluse în sportul de performanță”. 

"Reforma pe care am început-o are implicaţii în toate aspectele fenomenului sportiv românesc, iar o componentă majoră a acestei reforme este îmbunătăţirea legislativă. O altă componentă importantă a reformei în sport este crearea bazei juridice prin care să putem implica autorităţile locale în sprijinirea financiară a activităţilor sportive de performanţă. Le mulţumesc primului-ministru şi colegilor din Cabinet pentru deschiderea şi susţinerea cu care au întâmpinat fiecare propunere venită din zona sportului" - a declarat, la momentul respectiv, Gabriela Szabo printr-un comunicat de presă emis de MTS.

Doar că nici această inițiativă legislativă nu i-a determinat pe secretari la gânduri mai bune. „Lipsesc din nou normele metodologice” răbufneau aceștia. Timpul a trecut fără nicio implicare din partea federațiilor din țară, problema fiind din nou ridicată în luna mai, când cluburile nu au mai putut accesa bani pentru a plăti salariile sportivilor. Subiectul a fost dezbătură și în cadrul Adunării Generale a Federației Române de Baschet, Marcel Urban și Leo de Maio afirmând vehement că fără o modificare legislativă sunt în imposibilitatea de a înscrie echipa în vitoarea stagiune de campionat. Ca efect Federația a trimis o sesizare MTS-ului.

Între timp, la finele lunii aprilie, senatorii Sorin Avram Iacoban și Iuliu Nosa au propus un text de lege care să modifice pentru a 3-a oară textul cu probleme, primind un aviz favorabil din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. De asemenea, parlamentarii au depus și un amendament în Comisia de Buget pentru a clarifica textul de lege în vederea corectei sale aplicare și eliminare a oricăror ambiguități. 

Joi, 28 mai, amendamentul ce permite „finațarea tuturor tipurilor de cheltuieli, inclusiv a celor de natură salarială” a fost aprobat de Camera Deputaților fiind înscris pe ordinea de zi a plenului senatului. Pentru a putea fi validat, amendamentul va trebui să primească undă verde și din partea senatului. Practic este vorba de o cursă contra cronometrului deoarece parlamentarii intră în vacanță pe 30 iulie, iar inițiativa legislativă trebuie adoptată până atunci pentru a putea fi promulgată la timp și a avea un efect pozitiv în rândul cluburilor sportive. 

Din punctul nostru de vedere modificarea legislativă nu ar fi trebuit să aibă un asemenea impact în rândul cluburilor din țară. Înainte de menționarea expresă a textului privind existența unui contract de finanțare, cluburile din țară primeau bani publici din partea consiliilor locale sau județene printr-un contract semnat de către cele două părți. Într-adevăr, era vorba de un contract de asociere, nu de finanțare, însă din acești bani cluburile plăteau salariile sportivilor. Practic prin modificarea legislativă s-a atras atenția nedorită a instituțiilor de control, iar autoritățile locale și județene s-au cramponat în a mai oferi la fel de ușor semnăturile necesare pentru aprobarea plăților.  

Cert este că situația se va schimba numai în urma unei noi modificări legislative. Însă dacă nu vor exista presiuni din partea persoanelor cu putere de decizie putem să ne așteptăm la o situație neplăcută: nepromulgarea legii înainte de vacanța parlamentară, cu toate efectele ce decurg din aceasta. 

Sperăm ca basmul să nu aibă aceași finalitate ca și legea privind baschetul profesionist, care la patru ani distanță de la promulgare nu are adoptate norme metodologice pentru a putea fi aplicată, fiind practic inexistentă. Cel mai probabil în acest caz federația s-a lovit de opoziția cluburilor cu privire la efectele adoptării legii. Practic din momentul în care baschetul devine sport profesionist, cluburile trebuie să respecte codul muncii, dar și codul fiscal ce impune plata contribuțiilor sociale de către angajat (jucător) și angajator (entitatea sportivă) aspect echivalent cu creșterea cheltuielilor în proporție de 40%, dar și la lipsa accesului la fondurile publice.