Foto: Andor Marton

U Mobitelco Cluj-Napoca s-a impus la Timișoara, scor 89-79, în derby-ul etapei a 4-a din sezonul regulat al Ligii Naționale de baschet masculin - ediția 2012/13.

Formația de pe Someș a întrerupt o serie de patru înfrângeri consecutive, respectiv una tot de patru eșecuri înlănțuite la Sala Constantin Jude. Pentru a obține o victorie în fața echipei alb-violete, U Mobitelco a schimbat antrenorul și întreg efectivul de jucători. Singurul jucător care a fost prezent și în semifinalele precedentei ediții de campionat, când Timișoara s-a impus cu 3-0 la general, este Alex Pop. Care a jucat doar trei minute.

Acest rezultat confirmă startul extrem de bun, perfect din punct de vedere al bilanțului, pentru una dintre echipe și îngrijorează puțin pe cealaltă protagonistă. U Mobitelco a urcat în fruntea clasamentului alături de CSM Oradea. În schimb, BC Timișoara suferă a doua înfrângere consecutivă și are 2-2 la general.

Oaspeții au fost superiori pe toată durata desfășurării partidei. După un start echilibrat, U Mobitelco a realizat un parțial de 11-0 în urma căruia a impus ritmul jocului.

Timișoara a alergat după adversar în pofida faptului că a încasat 27 de puncte în primele zece minute de joc la un meci pe teren propriu. Leii din Banat au egalat de mai multe ori spre finalul primei reprize, dar nu au reușit să preia conducerea. Când se părea că au făcut-o, coșul lui Zlatko Jovanovic a fost anulat pe motiv că a expirat timpul de atac. Astfel, Clujul a terminat repriza într-un avantaj minim.

Repriza secundă a început mai bine pentru formația locală. Timișoara a preluat conducerea, cele două formații succedându-se de mai multe ori la conducere înainte ca U Mobitelco să se dezlănțuie la capitolul aruncări. Elevii lui Niksa Bavcevic au jucat excepțional în formula Wright - Barnette - Nikolov - Hallik și cu Todorovic în centru. Pe finalul secvenței a 3-a a intrat și Nakic, Clujul realizând un parțial de 21-12 cu care a terminat acest sfert.

Trebuie notat că desprinderea decisivă a oaspeților, consemnată în sfertul al 3-lea, s-a realizat, din punct de vedere ofensiv vorbind, în mod exclusiv pe aruncări. Nu s-a consemnat nicio pătrundere, nicio aruncare liberă, nicio angajare a pivotului sau vreo altă combinație în spațiul de trei secunde. Totul s-a rezumat pe joc pozițional, pase și combinații pe semicerc, sau pe precizie și valoare individuală. 

Deși a ratat mai multe aruncări de la mare distanță, Wright a punctat atunci când echipa sa a avut mai mare nevoie. El a profitat de faptul că Zlatko Jovanovic s-a apărat under de mai multe ori la micuțul și rapidul fundaș al Clujului. Acest lucru a fost în cele din urmă detrimental Timișoarei. Jovanovic s-a apărat astfel pentru a nu fi bătut pe viteză, nicidecum pentru că ar fi desconsiderat aruncarea americanului, care totuși nu e punctul forte în jocul lui Wright.

Pe parcursul secvenței decisive BC Timișoara nu s-a putut apropia la mai puțin de șapte puncte. În pofida descalificării lui Nikolov, respectiv a eliminării antrenorului Niksa Bavcevic, care a încasat câte un tehnic de la Fabiana Nițu respectiv Laurențiu Grigoraș.

BC Timișoara nu a fost inspirată în jocul ofensiv. Deși dispune de jucători de calitate, aceștia au rămas datori în marea lor majoritate. Robert Sarovic pare să fie departe de acel jucător decisiv pe care l-am văzut în sezonul precedent. El nu mai apare la finalizare în situații atipice pentru un jucător de statura și postul său. De altfel niciunul dintre jucătorii mari ai Timișoarei n-a strălucit în această partidă. Mai mult, noile achiziții au fost foarte departe de prestațiile din primele două etape.

Un lucru devine tot mai evident. Niksa Bavcevic se pricepe la scouting. Ardelenii au anihilat adversarul la Sibiu și l-au anihilat la Timișoara. Două deplasări grele oricând, cu atât mai mult pentru o echipă complet nouă. Practic meritele antrenorului la aceste victorii sunt extraordinare. Cu echipă complet nouă, croatul a disecat la perfecțiune jocul adversarului și a transmis informațiile către jucători.

Trebuie notat un alt aspect foarte interesant și important. U Mobitelco Cluj a strălucit în momentele în care cvintetul de bază s-a aflat pe parchet. Chiar dacă Ivan Todorovic a făcut multe greșeli (a se citi abatere de pași) și a ratat, nepermis, absolut toate aruncările libere de care a beneficiat (având inclusiv un airball de la linia de pedeapsă), Clujul a avut în jucătorul sârb un om mai bun la recuperare decât a putut replica Timișoara.

În schimb, ceilalți patru jucători par să fi fost de o calitate superioară adversarului. Un plus evident pentru Derek Wright și Hristo Nikolov, jucători care s-au evidențiat și în victoria de la Sibiu, celălalt meci cu adevărat dificil și important pentru U Mobitelco. Primul are un plus de viteză, aș spune, față de oricine în România. Al doilea a arătat excelent în fața lui Dominique Archie. Bulgarul este o forță a naturii și a dominat din punct de vedere al forței fizice. De asemenea, dispune de o liniște interioară extraordinară, fiind un veritabil lider, un jucător respectat de toată lumea în echipă. Reinar Hallik a transformat cu precizie și a dat dovadă de sânge rece în momentele când a primit mingea în spatele semicercului. Desigur, veți spune, nu a făcut nimic altceva decât să marcheze în momentele în care jocul colectiv l-a eliberat de adversarul direct. Însă, câți jucători din România pot să marcheze, în timpul unui meci de calibru, de fiecare dată când se eliberează de adversar?

Trebuie subliniat faptul că U Mobitelco a executat extrem de bine din punct de vedere ofensiv. Mă refer la jocul colectiv de construcție, la calitățile individuale ale jucătorilor și la modul în care a aruncat din acțiune: 23/38 la două puncte, respectiv 12/25 la trei puncte. Cu o asemenea linie statistică poți să câștigi pe terenul unei forțe cum este Timișoara chiar dacă ai sub 40% la linia de pedeapsă.

BC Timișoara a fost inferioară din toate punctele de vedere. Exceptându-i pe Jovanovic și Archie, absolut toți ceilalți jucători ai Timișoarei au jucat sub potențialul lor. Aș spune cu mult. Dar, în general aceste lucruri nu sunt pur întâmplătoare. Ar fi o greșeală să spunem că bănățenii au avut pur și simplu o seară slabă. Sau, haideți să spunem că au fost ajutați de adversar să aibă o partidă slabă.

U Mobitelco Cluj a arătat cum se învinge fără drept de apel o echipă a Timișoarei extrem de talentată și potentă, dar incapabilă să reacționeze. Iar aici putem să spunem că nici Predrag Badnjarevic nu a avut cea mai bună seară a carierei sale. E cât se poate de evident că această echipă a Timișoarei are atâtea variante și poate folosi diverse planuri și scheme de joc. Dar nu a făcut-o. Popescu a jucat prea puțin și a fost folosit prea târziu acolo unde se simte mai bine. Sarovic nu a mai jucat cu o făcea în sezonul precedent, iar noile achiziții, în special Johnson și Derasimovic, parcă nu au fost implicate în joc așa cum s-a întâmplat în partidele precedente. În schimb, Jelenic a fost contracarat extrem de bine de Cluj.

Având imaginea lui U Mobitelco Cluj în cele două deplasări de la începutul actualei ediții de campionat ne putem pune întrebări cu privire la forța acestei echipe în momentul în care toate lucrurile vor fi puse la punct. Cu precizarea că încă de pe acum destinul acestei echipe pare să depindă de tandemul Wright - Nikolov. Dar, nu trebuie să ne grăbim. Multe echipe sunt departe de potențialul lor maxim și încă se caută. Totuși, rămân două victorii clujene în săli unde nu multe formații vor câștiga! Însă, în această partidă Niksa Bavcevic a demonstrat din ce 'aluat' este făcut.