Interviu Porter Troupe: „România a evoluat în ultimii 10 ani cât în 30 de ani”


Veteranul american a vorbit despre perioadele petrecute la Steaua și Pitești, despre incidentul de la Brăila, dar și despre cea mai frumoasă amintire legată de țara noastră

interviu porter troupe

Dacă în prima parte a interviului cu Porter Troupe am arătat amintirile sale cu privire la începuturile sale în România, dar și la perioada Energia Târgu Jiu, în această a doua parte a materialului am abordat cu Troupe partea a doua a carierei sale în țara noastră.

Am vorbit cu sportivul american despre sezoanele petrecute la Steaua și la Pitești, ce a găsit la Craiova, dar și despre noile reguli din baschetul românesc. Porter mi-a povestit care este cea mai frumoasă amintire a sa în legătură cu România, care este mâncarea sa favorită de la noi din țară sau prietenia cu Giordan Watson.

Am vorbit, de asemenea, și despre lucruri mai sensibile, cum ar fi decesul lui Chauncey Hardy și incidentul de la Brăila. Am abordat de asemenea și tema rasismului, dar și împrumuturile culturale pe care societatea românească le-a luat de peste Ocean.  

Citește aici prima parte: Interviu Porter Troupe: Prima reacție când am ajuns aici a fost „În ce m-am băgat?”

Următoarea destinație pentru tine a fost Steaua. Cum a fost trecerea pentru tine, de la un oraș pentru Târgu Jiu la unul mai mare ca Bucureștiul?

Știi... eu sunt din New York…

Aşadar Bucureştiul comparat cu New York-ul este ca Târgu Jiu comparat cu Bucureştiul?

Nu chiar, dar da. *râde*. Sincer m-am simţit mai confortabil. Oraş mai mare, mai multe lucruri de făcut pentru a-mi ţine mintea departe de baschet. Uneori ai nevoie de o pauză, pentru a-ţi limpezi mintea şi să te gândeşti la ceva diferit: „Ce o să mănânc la cină? Există vreun restaurant plăcut? Ce fel de muzică se ascultă acolo?” Era o atmosferă diferită.

Am avut nişte colegi de echipă grozavi acolo. Toată cariera mea am fost binecuvântat să am colegi grozavi, iar la Steaua nu a fost cu nimic mai diferit. Aveau și un staff foarte bun, cu Ionuţ şi Virgil, băieţi cu care încă mă înţeleg bine. Aşa că şi acea experienţă a fost bună. Am fost un pic supărat pentru că eu cred că am avut şansa să câştigăm campionatul în anul acela. Eu m-am accidentat în playoff. Mureşul ne-a bătut, chiar dacă ei nu aveau o echipă mai bună decât a noastră, dar au jucat cu mai mult suflet şi au meritat.

Anul următor m-am dus în Polonia, apoi în Lituania unde am câştigat argintul. A fost foarte bună această experiență în afara României, un nivel mai bun de baschet, jucători mai buni. Cred că am învăţat nişte lecţii valoroase acolo.

Apoi te-ai întors în România, la Piteşti. Aţii avut un sezon nebun, cu multe accidentări.

Da. În primul rând aş vrea să îi mulţumesc lui Hristu pentru că m-a adus acolo, pentru că a crezut în mine ca jucător, mi-a dat voie să fiu eu, chiar şi la vârsta mea, 34 de ani, şi a avut încredere în mine să fiu căpitan şi lider. El şi-a pus job-ul lui la bătaie pentru mine şi am respectat acest lucru. În al doilea rând, da am avut multe accidentări, mult ghinion. Schimbarea formatului competiţiei şi convocările la echipa naţională ne-au stricat jocul. Am început foarte bine, aveam 6-1 şi apoi a venit pauza pentru jocurile echipei naţionale şi ne-am antrenat în 5 oameni. Când au început din nou meciurile noi am fost un pic scoşi din ritm şi din formă şi am luat-o pe o pantă descendentă, ca să spun așa. Ne-au lipsit Corpo, Titus, Matti, Aco, Hristu care a fost antrenor secund la naţională. În acelaşi timp, Andriy Agafonov a avut nişte probleme cu viza. Şi ajunsesem să fim cinci sau şase oameni la antrenamente. Iar apoi, pentru Top 6, Hristu a contat pe şase sau şapte jucători şi băieţii au început să se accidenteze. A fost cu siguranță un sezon greu. Am jucat mare parte din el cu doar cinci jucători importanţi, apoi a fost adus J (n.r. Jonathan Person) în martie, dar era accidentat. A fost greu.

În schimb, am avut un duel foarte greu cu Oradea. Chiar cred că îi puteam bate în acel match-up. În meciul 3 eu am jucat prost. Nu am nicio scuză. Meciul 4 îl puteam câştiga. Dar cred că nu am realizat cât de aproape am fost de victorie. Câştigasem primul meci din Top 6, în al doilea am avut un virus şi am fost la spital, am jucat pe antibiotice, dar nu am fost acelaşi. În a doua jumătate a partidei nu am putut să joc nimic, eram obosit. În al treilea meci am jucat foarte prost şi al patrulea l-am pierdut. Şi acum cred că nu au fost mai buni decât noi, a fost confruntarea pe care o voiam şi mi-aş dori să o putem avea din nou.

interviu porter troupe

În acest sezon te-ai dus la Craiova. Ai aşteptat mult ca cineva să te sune în această vară. Ce s-a întâmplat?

Oamenii au opinii diferite pentru că am 35 de ani. Nici oportunitățile nu au fost prea multe. Nu ştiu. Pentru mine, eu ştiu ce pot să fac, ştiu cum mă simt. Ştiu că la 35 de ani mă mişc mult mai bine decât unii băieţi de 28 de ani. A trebuit să găsesc cea mai bună soluţie.

În Craiova îl respect foarte mult pe antrenor. În opinia mea, Aco Todorov este un geniu al baschetului. El chiar înţelege jocul, jucăm ceva diferit decât toate celelalte echipe. Şi el vede dincolo de vârsta mea, are încredere în mine şi asta pentru mine este un lucru extrem de important. Odată ce am avut o înţelegere, am vorbit cu domnul Toma şi am fost încântat. Cred că avem o echipă grozavă.

Prima dată ai fost aici în 2008. Cât de mult crezi că a evoluat România de atunci?

Cred că România a evoluat mult. În ultimii 10 ani a evoluat cât în 30 de ani. A reuşit să prindă restul Europei din urmă. În urmă cu 10 ani nu puteam să merg aşa pur şi simplu la un restaurant ca ăsta, poate în Bucureşti, dar nu într-un oraş mic. Chiar cred că România a avut un parcurs impresionant. Generaţia tânără vine din urmă cu o altă mentalitate sănătoasă pentru această ţară, trecută prin perioada comunistă, şi pentru lupta pe care România a dus-o în acea perioadă. Tinerii de acum gândesc mult mai progresiv, şi sincer, a fost încântător să vezi România cum creşte.

Cea mai frumoasă amintire a ta din România, fără legătură cu baschetul?

E interesant, nu ştiu. Este o întrebare bună. Am nişte amintiri grozave aici. *are nevoie de 10-20 de secunde pentru a se gândi*. Sincer, o să îţi spun care este, dar tot are un pic legătură cu baschetul… îl ştii pe Camil Beculescu, nu? Joacă la echipa naţională şi e din Târgu Jiu. În primul an al meu aici el avea în jur de 11 sau 12 ani. Şi ne-a văzut jucând şi s-a îndrăgostit de baschet. Eu şi Louis Darby, dădeam dunkuri, coșuri de 3, sărbătoream în stilul nostru, le arătam cum se joacă în stil american. În primul meu an acolo nu mai exista niciun sport în afară de fotbal şi de echipa Pandurii. Când m-am întors în anul următor, ei au construit terenuri de baschet. Astfel, am înțeles că echipa noastră avea un impact foarte mare asupra oraşului. Şi în următorii 5 ani, aceşti copii au câştigat patru campionate la rând. A fost foarte frumos să îi văd că s-au îndrăgostit de baschet datorită nouă. Şi Carla Popescu, care joacă acum pentru Târgovişte şi este o jucătoare foarte bună. Am învăţat-o să arunce pentru că este stângace. Şi încă se poartă cu mine aşa, ca și cum aș fi de un anume nivel și nu mai este cazul. I-am spus „eu joc în prima ligă şi tu o faci la fel”. Suntem contemporani acum. Camil este coleg cu mine acum. Suntem fraţi acum. Cred că a fost foarte interesant să îi văd cum s-au dezvoltat și ca eu mi-am adus într-un fel contribuția.

interviu porter troupe

Ai şi vreo amintire neplăcută? Știu că ai fost aici când s-a întâmplat incidentul din Brăila, dar...

Nu am fost aici când Chauncey Hardy a murit. Eram în Liban. Dar Theo Evans, care a fost primul meu antrenor în Târgu Jiu, era antrenor la Giurgiu atunci. Când am citit prima dată că Chauncey este în comă, în Liban fiind, citeam articolul şi eram „Yo”. Am căutat pe google translate să văd dacă în română „coma” însemnă „comă” … Am fost şocat, a fost nebunie. Mi-a părut foarte rău pentru familia lui şi pentru colegii de echipă, a fost o situaţie teribilă. Nu am luat niciodată parte la aşa ceva şi am fost doar „wow”.

Dar de situaţia din Brăila ce zici?

Cred că a fost un mare ghinion. Am vorbit cu unul din jucătorii lor şi mi-a povestit ce s-a întâmplat. A fost un caz de genul „la locul nepotrivit și la momentul nepotrivit” și s-au luat la ceartă cu niște băieţi cu care nu trebuiau să aibă de-a face. Mi-a părut foarte rău de băieţi. Eşti aici să joci baschet nu să mergi la război. Să te simţi bine cu colegii tăi, să experimentezi locuri noi. Şi să ajungi într-o asemenea situaţie, din care poţi muri, este ceva ireal.

Am văzut pe facebook sau twiter că nişte sportivi care joacă baschet ziceau că jucătorii nu trebuie să meargă în România pentru că este un loc periculos. Crezi că aceste două evenimente sunt reprezentative pentru țara noastră?

Nu. Nu eram aici de atât timp dacă era aşa. În zece ani am fost implicat în două altercaţii. Dacă este implicat alcoolul sau femeile, o să fie mult testosteron în aer. Nu este ceva specific românesc. Face doar parte din viaţă. Se poate întâmpla şi în America. Te uiţi la o femeie, bărbatul ei vine la tine şi te plesneşte și îți spune „nu vorbi cu ea”. Nu este nimic românesc în asta. Sunt doar trist că s-au întâmplat aceste lucruri cu nişte jucători de baschet. În mod special afro-americani pentru că a părut a fi fost un lucru rasist.

Ai avut experiențe rasiste în România?

Nu am experimentat aşa ceva, nu. Poate doar nişte copii mai strigă lucruri stupide doar pentru că au auzit în videoclipuri. Au auzit ceva şi vor să o spună pentru că li se pare amuzant. Dar în mare parte oamenii din România se poartă super cu mine. Nu am nimic rău de zis despre ei.

Care sunt cei mai apropiaţi prieteni ai tăi, după opt ani în România?

Probabil că Giordan este cel mai bun prieten al meu. O parte din foştii colegi de echipă. Când eşti într-o echipă trebuie ori să îţi iubeşti colegi, ori să îi urăşti. Am fost destul de norocos să întâlnesc oameni foarte faini. Peste tot unde am jucat, am cinci sau şase băieţi pe care îi am aproape. Dar Giordan este cel mai bun prieten al meu.

interviu porter troupe

Ce crezi despre faptul că joacă pentru echipa naţională?

Cred că este o oportunitate grozavă pentru Giordan. Sunt fericit pentru el. Îi oferă un cu totul alt nivel de expunere. Cred că este un jucător grozav şi cred că și pentru România e important fiindcă ajută baschetul de aici să crească și mai mult.

Ai fost aici şi ai avut succes cu Energia în Europa: De asemenea ai văzut succesul celor de la Asesoft. Ce crezi despre nivelul competiţiei?

În ultimii doi ani cred că nivelul a scăzut ca fiu sincer cu tine. Înțeleg că vor să îi ajute pe jucătorii tineri să evolueze, dar cred că noile reguli le oferă o plasă de siguranță de care nu aveau nevoie. Şi în echipa mea sunt jucători tineri cu potențial, flămânzi, care vor să fie mai buni. Sunt patru sau cinci băieţi care pot să joace în liga asta şi să aducă o contribuţie importantă pentru următorii 10 ani. Dar trebuie să muncească. Eu am ajuns aici doar pentru că am muncit, ca şi alţi veterani români: Mandache, Titus, Vlad. Ei au trebuit să muncească pentru locul lor, nimeni nu le-a dat nimic. Câteodată, să le dai ceva le dă falsa idee despre cum va fi. Nu-mi place regula asta pentru că aduce nivelul mai jos. În anul în care am jucat cu Energia în Eurochallenge în Final Four nu exista o asemenea regulă. Când jucam la Steaua era încă un nivel foarte bun. Însă anul trecut şi anul acesta simt că nivelul a scăzut. Din cauza regulii sau din cauza restricţiilor financiare. Oricare ar fi.

Oraşul preferat în care ai jucat?

Bucureşti. Îmi place şi Clujul.

Mâncarea favorită?

Îmi place mămăliga, avem şi noi ceva asemănător în State. Îmi place „tochitură”, dacă zic bine? Tochitură. Îmi mai plac sarmalele, ciolanul.

Nouă ne plac foarte mult lucrurile americane. Care crezi că este cel mai amuzant lucru pe care încercăm să îl copiem de la voi?

Cultura Hip Hop. În primul rând țin să spun că eu vă respect muzica, aveţi nişte producători foarte buni şi nişte cântăreţi foarte buni. Dar nu este natural. Ştii tu, eu sunt din Harlem. Şi e natural pentru noi să ne purtăm aşa, să ne îmbrăcăm aşa, să vorbim aşa. Ne vine natural. Dar când aud pe cineva din România care vorbeşte ca mine, sunt ceva de genul „frate, nu trebuie să vorbeşti aşa. E în regulă, calmează-te”. E amuzant pentru mine, dar nu se întâmplă numai în România, ci şi în Europa.

Care e cel mai interesant obicei din România?

Este o întrebare foarte bună… Hmm, România, fiind o ţară ortodoxă, are o mulţime de lucruri religioase care sunt diferite pentru mine. Nu ştiu să zic unul, dar, sincer, îmi plac românii. Îmi place când oamenii sunt pozitivi în majoritatea timpului. Pentru mine asta este foarte revigorant.



Vizualizează pagina personală a jucătorului Porter Troupe

Eduard Popa / 08 December 2018 / 9:21


Galerie foto


Nu există nici un comentariu pentru acest articol.

Este necesar să vă autentificaţi pentru a putea introduce comentarii.

Daca nu aveţi cont puteţi să accesaţi crearea unui cont nou.

Este interzisă folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, autor, articol, afişarea de anunţuri publicitare, jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori sau autori ai altor comentarii. Ne rezervăm dreptul de a cenzura și şterge integral cometarii și interzicerea dreptului de a posta pe site, prin banarea / blocarea IP-ului dvs. TOTALBASCHET.RO nu răspunde pentru conţinutul postat de utilizatori în rubrica de comentarii, această responsabilitate revenind integral autorului comentariului. După ce au fost postate, comentariile nu mai pot fi șterse sau modificate de către autorii acestora!

Din aceeaşi categorie...
Jucătorii lui U-BT Cluj vor participa la împădurirea unui teren de la marginea orașului
Proiectul „Pădurea ”U”nor Inimi Românești” a fost ideea regretatului Radu Țenter 
LNBM: Programul etapei a 8-a din faza a doua a sezonului regulat
Toate cele trei meciuri din prima grupă valorică sunt transmise 
Mircea Cristescu: „Nu am adus minerii în sală”
Vicepreședintele formației "U" BT a afirmat că l-a sfătuit pe Florin Nini să depună memoriu dacă este nemulțumit de arbitraje 
Interview. Daniel Ewing: "Success is defined by many little things"
How did the BC CSU Sibiu's player defend against Kobe Bryant, what advice would he give to a young Daniel and which is the biggest performance of his career (PHOTO) 
SCM U Craiova a suferit al 4-lea eșec consecutiv în Liga Națională de Baschet Masculin
Oltenii au un singur succes în faza a doua a campionatului 
Mihai Silvășan: „Un meci foarte reușit pentru noi din toate punctele de vedere”
U BT Cluj-Napoca s-a impus clar pe terenul lui SCM U Craiova 
Nandor Kuti își egalează cea mai bună prestație ofensivă a sezonului
Internaționalul român a fost cel mai bun marcator al lui U BT Cluj-Napoca la Craiova 
U BT Cluj-Napoca câștigă la Craiova și rămâne în cursa pentru primul loc la finalul sezonului regulat
Elevii lui Mihai Silvășan au făcut un meci aproape perfect în Bănie 
Season high pentru Bobe Nicolescu împotriva SCM Timișoara
Tânărul jucător român a fost dezavantajat de statistica de la linia aruncărilor libere 
Kris Richard, perfect în primul sfert în fața celor de la SCM Timișoara
Jucătorul lui CSM Oradea a încheiat partida cu 7/7 din acțiune 
ovidiu89 Corect!
0 
Is doi antrenori care au caractere puternice. La bere cu siguranta si le-ar putea rezolva. Restul e can can. 
click pt. Articol 20 March 2019 11:04
andrac Conflict
0 
Cred ca ar trebui ca acest conflict sa inceteze. Trebuie ca noi, suporterii, sa dam dovada de fair-play indiferent din ce parte a tarii suntem si din ce sala ne sustinem echipa. Cred ca principalele discutii, din ce a spus Nini, au fost intre el si Silvasan. Am spus-o, vreau sa vedem maine un meci de baschet frumos si fara incidente. Baschet=fair-play 
click pt. Articol 20 March 2019 00:00
ovidiu89 Alta intrebare...
0 
Nu s-a legat nimeni de mama lui Ciotlaus. Cat despre ciocane dl Florin cred ca a visat. A omis sa zica de jucatorul lui Korniyenko cum a adus acel obiect de pe tunel pentru a-l arunca catre spectatori 
click pt. Articol 19 March 2019 23:38
soso69 @gyke
0 
Stiu ca am zis ca nu-mi place sa intru in polemica dar promit sa fie ultimul pe tema asta.
Nu stiu cum e la Mures sau Timisoara dar stiu ca motivul principal pt care Muresul a picat este imputarea utilizarii banilor publici pt plata salariilor jucatorilor de baschet.
La Oradea ai informatii clar eronate. In primul rand nu-l cunosti pe Bolojan care nu ar permite asa ceva stiind ca este "sub lupa" in permanenta, doar-doar sa-l agate cu ceva.
Singurele salarii care se pot plati sunt doar celor care au contract de munca. Jucatorii de baschet nu pot avea contract de munca pt ca nu exista meseria de jucator de baschet.
Te rog sa intri pe site-ul CSM-ului la categoria salarii si o sa vezi ca sunt la vedere si actualizate. Are 4 antrenori, 4 experti si 4 referenti, dintre care 4 sunt cu 1/2 norma. Nu are nici un jucator pe statul de plata pt ca Bolojan a taiat de peste tot, ca sa aiba bani de investitii. Toate sectiile trebuie sa atraga sponsori daca vor performanta. Din acest motiv polo-ul oradean nu mai face fata, nu atrag suficienti bani din privat.
Repet, nu stiu cum e la celelate autoritati locale dar la Oradea se respecta strict prevederile legale, fara a incerca tot felul de tertipuri. Probabil ca daca ar vrea ar putea sa-l angajeze pe Richard ca referent sau portar si sa-l plateasca dar nu e cazul. Nu stiu de unde ai informatia dar mai verific-o.
S-auzim de bine! 
click pt. Articol 19 March 2019 16:14
gyke Hmm
0 
Atunci ăia de la Mureș și Timișoara sunt ai dracului de profesioniști, fiind plătiți direct 😁😁. Din informațiile mele și la Oradea, la baschet, salariile sunt alocate din surse bugetare.  
click pt. Articol 19 March 2019 13:08
soso69 @gyke
0 
Ai dreptate doar partial : e valabil ce ai scris cu conditia ca displina sportiva sa fie una profesionista, ceea ce nu e cazul la baschet. Nu stiu de ce inca baschetul e lasat la coada.
Referitor la Dykes, chiar nu stiu pe cat joaca in acest sezon dar stiu ca peste tot pe unde a jucat a avut pretentii la 20000$ pe luna. Exista chiar si o declaratie a sa in care spune ca daca ar juca in D-League ar castiga 100.000$ pe sezon si ca in Europa castiga mult mai bine. 
click pt. Articol 19 March 2019 12:00
gyke @soso
0 
Eu știu altceva, salariile sportivilor pot fi plătite direct, deoarece CSM urile sunt persoane juridice de drept public, organizate sub formă de instituții publice și se află în subordinea CL. Finanțarea lor se face prin intermediul unui ordin al MFP, iar cheltuielile cu salariile sunt eligibile.  
click pt. Articol 18 March 2019 22:14
0 
Cu tot respectul, dacă nu ai scris la mișto mai sus, în opinia mea ai zis cel puțin 5 chestii false total... Dar vorba ta, sa ne bucuram de baschet pentru ca urmează partea cea mai tare! 
click pt. Articol 18 March 2019 22:13
0 
Te salut! Nici eu nu vrea sa intru in polemica, dar se pare ca fara sa vreau am aprins focul. Erai mai bine informat ca oricine. Poate ne dumiresti. Stii ce salar are Dykes acum? 
click pt. Articol 18 March 2019 19:32
0 
Nu vreau sa mai intru din nou in polemica bugetelor si a autenticitatii informatiilor dar trebuie sa fac o precizare. CSM-ul poate primi bani de la Consiliul Local doar pt cheltuieli generale si nu pt salarii. Daca e asa cum zici ca 80% din bugetul clubului e de la Consiliu, atunci inseamna ca restul de 20% vine de la ceilalti sponsori. Universitatea asigura doar suportul pt echipa a 2-a iar Spitalul Pelican suporta to ce tine de partea medicala (tratamente, operatii etc) , inclusiv personalul medical la meciuri.
Deci 2 dintre sponsorii principali nu contribuie cu bani. Raman sponsorii mici care asigura, conform calculelor tale, sub 20% din buget (80%-Pelican-Universitate). Cu acesti bani se platesc salariile jucatorilor. Din acest motiv Oradea nu si-l permite pe un Dykes sau pe un Mohammed de acum cativa ani. Nu si l-a permis pe Jeremic sau pe Diaz (nu a putut oferi mai mult ca Timisoara in sezonul trecut). Nu si-l poate permite pe Moldoveanu si nu si l-a putut permite nici pe Falker (sezonul trecut) si nici pe Cooper (in acest sezon).
Din acest motiv a durat aproape o luna sa aduca inlocuitori pt Denison si Ginyard, pt ca trebuie sa se incadreze in buget iar la Oradea jucatorii nu castiga mult.
Mai bine sa lasam bugetele de-o parte si sa ne bucuram de baschet.  
click pt. Articol 18 March 2019 16:30